Blefaroplastia inferioară

În practica mea, prefer o abordare modernă a blefaroplastiei inferioare, care combină blefaroplastia transconjunctivală, îndepărtarea controlată a excesului de piele prin tehnica „skin pinch” și, atunci când este necesar, lipotransferul.

Prefer această combinație în locul blefaroplastiei inferioare clasice directe, realizată printr-o incizie externă și decolarea unui lambou de piele și mușchi. Abordul transconjunctival permite tratarea pungilor prin interiorul pleoapei, fără o cicatrice vizibilă la nivelul pielii și cu păstrarea mai bună a structurilor de susținere ale pleoapei inferioare.

Dacă există exces de piele, acesta este îndepărtat separat și conservator prin „skin pinch”, fără o decolare extinsă. Lipotransferul poate completa intervenția prin estomparea șanțului lacrimal, refacerea volumului pierdut și armonizarea tranziției dintre pleoapa inferioară și obraz.

Scopul nu este doar eliminarea pungilor, ci remodelarea întregii regiuni, fără golirea excesivă a zonei și fără modificarea nenaturală a formei ochilor.

Ce poate corecta blefaroplastia inferioară?

Intervenția poate trata mai multe modificări care apar separat sau împreună:

● pungile de sub ochi;

● excesul cutanat;

● șanțul lacrimal accentuat;

● pierderea de volum din regiunea infraorbitară;

● tranziția bruscă dintre pleoapa inferioară și obraz;

● aspectul permanent obosit al privirii.

Este important de știut că nu toate tipurile de cearcăne dispar prin blefaroplastie. Pigmentarea pielii, transparența vasculară sau anumite modificări ale calității pielii pot necesita tratamente suplimentare.

De ce este necesară o abordare combinată?

Pungile, excesul de piele și șanțul lacrimal au cauze anatomice diferite. Din acest motiv, o singură manevră nu este întotdeauna suficientă.

Pungile sunt produse de proeminența compartimentelor de grăsime orbitală. Excesul cutanat apare la nivelul pielii, iar șanțul lacrimal este influențat de anatomia profundă și de pierderea volumului odată cu înaintarea în vârstă.

Abordarea combinată permite corectarea individuală a fiecărei componente, într-un mod conservator și adaptat anatomiei fiecărei paciente.

Blefaroplastia transconjunctivală

În cadrul blefaroplastiei transconjunctivale, compartimentele de grăsime sunt abordate printr-o incizie realizată pe interiorul pleoapei inferioare, la nivelul conjunctivei. Prin urmare, nu rămâne o cicatrice vizibilă pe piele.

Grăsimea orbitală nu este îndepărtată automat sau agresiv. În funcție de anatomie, aceasta poate fi redusă conservator sau repoziționată pentru a netezi diferența dintre pungă și șanțul lacrimal.

Prin evitarea unei decolări externe extinse, sunt protejate mai bine mușchiul orbicular și structurile de susținere ale pleoapei inferioare.

„Skin pinch” – îndepărtarea conservatoare a pielii

Atunci când există un exces fin de piele, acesta poate fi corectat prin tehnica „skin pinch”.

Se îndepărtează numai cantitatea de piele care poate fi excizată în siguranță, fără decolări extinse și fără tensionarea pleoapei. Incizia este poziționată imediat sub linia genelor, iar cicatricea devine, de obicei, foarte discretă după vindecare.

Această tehnică permite tratarea pielii separat de planurile profunde și contribuie la reducerea riscului de tracțiune excesivă asupra pleoapei inferioare.

Lipotransferul

În anumite cazuri, simpla corectare a pungilor nu este suficientă. Dacă șanțul lacrimal este adâncit sau există o pierdere de volum la nivelul pleoapei inferioare și al obrazului superior, zona poate rămâne cu un aspect golit.

Pentru lipotransfer folosim o cantitate mică de grăsime proprie, recoltată de obicei din abdomen sau coapse. După procesare, aceasta este introdusă în cantități foarte mici și în planuri precise.

Lipotransferul poate ajuta la:

● estomparea șanțului lacrimal;

● refacerea volumului pierdut;

● netezirea tranziției dintre pleoapă și obraz;

● evitarea aspectului scobit sau scheletizat;

● obținerea unui rezultat mai armonios și mai natural.

O parte din grăsimea transferată se va resorbi în primele luni. Volumul care se integrează devine țesut viu, motiv pentru care rezultatul trebuie evaluat după stabilizarea completă a zonei.

Consultația

În timpul consultației sunt evaluate:

● poziția și tonusul pleoapei inferioare;

● cantitatea și distribuția pungilor de grăsime;

● gradul de laxitate a pielii;

● profunzimea șanțului lacrimal;

● volumul regiunii pomeților;

● forma și simetria ochilor;

● calitatea pielii;

● intervențiile sau tratamentele efectuate anterior;

● prezența uscăciunii oculare, a lăcrimării sau a iritației.

Nu fiecare pacientă are nevoie de toate cele trei componente ale intervenției. Uneori este suficient abordul transconjunctival. În alte cazuri este necesară asocierea cu „skin pinch”, lipotransfer sau o procedură suplimentară de susținere a pleoapei.

Dacă pleoapa prezintă o laxitate importantă, poate fi recomandată și cantopexia, pentru consolidarea poziției sale. Planul operator este stabilit individual, în funcție de anatomie și de rezultatul dorit.

Cum se desfășoară intervenția?

Blefaroplastia inferioară poate fi realizată cu anestezie locală asociată cu sedare sau cu anestezie generală, în funcție de complexitatea cazului și de procedurile asociate.

În linii generale:

1. Pungile sunt abordate prin interiorul pleoapei.

2. Grăsimea orbitală este redusă conservator sau repoziționată.

3. Dacă există exces cutanat, se realizează un „skin pinch”.

4. Dacă este necesară refacerea volumului, se efectuează lipotransferul.

5. În cazurile cu laxitate, poate fi asociată o procedură de susținere a pleoapei (cantopexie/cantoplastie)

Durata intervenției diferă în funcție de numărul și complexitatea etapelor necesare.

Recuperarea

În primele zile sunt normale:

● edemul;

● echimozele;

● senzația de tensiune;

● lăcrimarea sau uscăciunea oculară;

● vederea ușor încețoșată temporar, în special din cauza unguentelor;

● o ușoară asimetrie determinată de edem.

Umflarea poate fi mai evidentă atunci când intervenția este asociată cu lipotransfer.

În general, se recomandă:

● aplicarea compreselor reci în primele zile;

● menținerea capului într-o poziție ușor ridicată;

● evitarea efortului fizic și a aplecării;

● administrarea tratamentului prescris;

● evitarea machiajului și a lentilelor de contact până la acordul medicului;

● protejarea cicatricilor și a regiunii perioculare de expunerea solară.

Dacă s-a realizat „skin pinch”, firele sunt îndepărtate de obicei după aproximativ 5–7 zile. Majoritatea pacientelor își pot relua activitățile sociale după aproximativ 10–14 zile, în funcție de edem și echimoze.

Efortul fizic intens se reia progresiv, numai conform recomandărilor postoperatorii.

Când se vede rezultatul?

Primele schimbări devin vizibile pe măsură ce edemul și echimozele se reduc. Cu toate acestea, regiunea pleoapelor continuă să se așeze pe parcursul următoarelor săptămâni.

Atunci când se asociază lipotransferul, este necesar mai mult timp pentru stabilizarea volumului și integrarea grăsimii. Rezultatul final se evaluează după câteva luni, nu în primele săptămâni după operație.

Scopul este obținerea unei priviri mai odihnite, a unui contur mai neted și a unei tranziții naturale între pleoapa inferioară și obraz, fără schimbarea fizionomiei.

Riscuri și limite

Ca orice intervenție chirurgicală, blefaroplastia inferioară poate avea riscuri:

● sângerare sau hematom;

● infecție;

● uscăciune și iritație oculară;

● edem prelungit;

● asimetrii;

● cicatrici vizibile;

● modificarea temporară sau persistentă a poziției pleoapei;

● scleral show sau ectropion;

● persistența ori corectarea incompletă a pungilor;

● neregularități sau resorbție inegală după lipotransfer;

● necesitatea unei corecții secundare.

Selecția atentă a pacientei, evaluarea tonusului pleoapei și tratarea conservatoare a pielii, grăsimii și volumului sunt esențiale pentru reducerea acestor riscuri.

Blefaroplastia inferioară modernă este, în primul rând, o intervenție de remodelare și armonizare. Prin asocierea abordului transconjunctival cu tehnica „skin pinch” și lipotransferul, fiecare componentă poate fi tratată separat și adaptat anatomiei pacientei. Rezultatul urmărit este unul natural: o privire mai odihnită, fără aspect golit și fără modificarea nenaturală a formei ochilor.